Expoziția organizată de Muzeul Ororilor Comunismului în România în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Timișoara transpune pe simeze fenomenul nostalgiei revizitat printr-o analiză critică a prezentului. „Antinostalgia” investighează relația dintre public și memoria individuală a vieții private. Revizitarea trecutului constituie un efort cathartic în care privitorul, indiferent de vârstă, intră in contact cu amintirile unei epoci la care a fost martor, sau a asistat prin prisma mărturiilor.

„Antinostalgia” este, de fapt, un vaccin pentru nostalgie, unde reacțiile se pot manifesta pe un spectru larg al emoțiilor, în care acceptarea sau refuzul trecutului reprezintă un proces de vindecare și cunoaștere personală. Cele două valențe ale memoriei, cea afectivă, respectiv cea colectivă, se completează într-un arhipelag fotografii și colaje definite ca borne ale amintirii unei ere dominate de cultul personalității lui Ceaușescu.

Vă invităm să răspundem împreună la întrebarea care unește întregul itinerar vizual: unde este rădăcina nostalgiei? Este ea constituită din regretele unui timp pierdut sau din amintirea unei tinereți edulcorate de impactul memoriei colective? Acest vaccin are rolul fundamental de atinge punctele nevralgice ale privitorului, în consens sau chiar și în disonanță, cu scopul de a determina emergența gândirii critice, generate de revizitarea propriei experiențe sau a amintirilor transmise din generație în generație. Vindecarea de trecut prin „Antinostalgie” devine un reper social în care putem să trăim un prezent imun la un potențial viitor regim totalitar.

Artistul Ion Isaila este cunoscut publicului român prin lucrările sale de grafică și colaje din seria celor concepute în Germania, după ce a părăsit România. Sunt inspirate din viața în România anilor ’80, numite de noi „colaje-manifest”, prin care se angaja atunci să semnalizeze abuzurile regimului ceaușist și neajunsurile cetățenilor, adresându-se nu galeriilor de artă, ci vizând direct publicul german și român, într-un impuls genuin de activism social și cultural.

Fotografiile lui Andrei Pandele oferă poate spectrul cel mai larg de imagini ale României lui Ceaușescu. Arhitect de meserie, Andrei Pandele este unul din principalii fotografi clandestini și curajoși ai „epocii de aur”. După cum declara, el nu a acționat împotriva comunismului, ci a fotografiat ce era in jurul lui. Considerăm că instantaneele și compozițiile sale reprezintă o capsulă a timpului unde se păstrează o lume reală, pe care suntem îndemnați să nu o idealizăm, sau să nu ne dorim să o retrăim.

Vă invităm vineri, 17 iunie 2022, ora 17:00, la vernisajul expoziției de fotografii și colaje „ANTINOSTALGIA” semnată Andrei Pandele și Ion Isaila. Expoziția va fi găzduită de MNArT până în 20 iulie 2022 și poate fi admirată de miercuri până duminică între orele 13:00-21:00.

Între 15 și 17 iunie 2022, Societatea de Studii Românești organizează la Timișoara împreună cu Universitatea de Vest, Muzeul Ororilor Comunismului în România și Muzeul Național de Artă Timișoara conferința cu tema „Granițe și transferuri”. Se vor întâlni în Banat specialiști în studii românești care vor reflecta împreună de o manieră formală sau informală asupra modului în care granițele geografice, istorice, conceptuale creează și conectează culturi sau le singuralizează la nivel imaginar sau real. Pe lângă numeroase panel-uri individuale, lansări de carte, vizionare de film documentar, conferința va găzdui și deschiderea expoziție „ANTINOSTALGIA” a artiștilor Andrei Pandele și Ion Isaila.

De asemenea, pe 16 iunie 2022, la ora 17:00, tot parte a evenimentelor dedicate conferinței „Granițe și transferuri”, în Sala Barocă va rula, „Fragile”, un documentar despre vulnerabilitate, dar și despre puterea femeilor. Filmul încearcă să documenteze și să împărtășească poveștile de viață a româncelor care se luptă cu abuzul, cu tensiunile create de prejudecățile altora și de normele sociale și cu un stat care își ignoră cetățenii. Fragile încearcă să încurajeze persoanele care au nevoie de ajutor să apeleze la experți pentru sprijin, demonstrând că există o rețea de organizații care se preocupă de protejarea și promovarea drepturilor femeilor.