Oskar Szuhanek a fost un pictor bănățean de origine maghiară, născut în anul 1887 în comuna Tomești. La vârsta de cinci ani, familia lui s-a mutat în Timișoara, unde Oskar devine elev la Liceului Piarist și îsi descoperă talentul, fructificându-l mai târziu la Budapesta, în cadrul Academiei de Arte Frumoase.
În 1908, ajunge în Franța și își continuă studiile la Academia Julian din Paris, sub îndrumarea artistului-pedagog Jean-Paul Laurens până în 1912, când pleacă în Italia la Academia dei Medici, sediu la Roma al Academiei franceze, participând la diverse expoziții alături de pictorii germani.
Timp de câțiva ani călătorește prin lume, până când, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial în 1914, se întoarce la Timișoara și își valorifică munca prin peisaje urbane și în special portrete.
După încheierea războiului, în 1918, artistul își reia deplasările și participă la nenumărate concursuri și expoziții, atât în țară cât și dincolo de granițe și întâlnește pictori renumiți ce au avut o mare influență artistică în Europa secolului XX, precum: Pablo Picasso, Julius Podipny, Amedeo Modigliani și mulți alții.
În 1927 se căsătorește cu Irene Fischl, iar treisprezece ani mai târziu, devine tată pentru prima oară, atunci când soția sa dă naștere în 1940 unui fiu – Gheorghe Oskar Szuhanek; iar trei ani mai târziu, unei fiice – Yvonne Marie Clair.
În perioada postbelică își expune creațiile mai mult pe teritoriul românesc, în orașe precum: Timișoara, Arad, București, Cluj și Constanța.
Se stinge din viață pe data de 5 mai 1972, la împlinita și frumoasa vârstă de 85 de ani, lăsând în urmă un renume prezent asupra lucrărilor sale inedite, care sunt o fereastră deschisă către orizontul culturii și inovației europene, dar și către hotarul dintre două mari epoci: Modernă și Contemporană.
Expoziții și prezentări publice ale creațiilor sale au continuat și după moartea lui, cea mai recentă desfășurându-se la finalul anului 2022 la Timișoara, în interiorul Muzeului de Artă, care se află în găzduirea Palatului Baroc, însăși o lucrare artistică neprețuită, situată în centrul arhitectural al orașului cu reprezentarea în stilul neoclasicului baroc Central European.
De mic copil, artistul a dezvoltat o pasiune asupra umanului, a naturii, dar și a botanicii, fapt reprezentat adesea în lucrările sale.
Natura este un directiv omagial al vieții, speranței, echilibrului și păcii, prezentă în tablourile artistului în culori și nuanțe deschise, spectru în care predomină galbenul și verdele.
Izul renascentist și veșnicia pătrund adânc în creația naturii transpusă pe pânzele lui Szuhanek, conferând senzația de calm și siguranță privitorului ce se lasă purtat pe brațele curentului de odinioară al minunatei culturi clasice și al istoriei tumultoase.
Dincolo însă de frumusețea neplecată a naturii, lumea se confruntă cu perioade ascendente și descendente în „cartea timpului”, în care fila Epocii Moderne se întoarce, făcându-se astfel trecerea într-o nouă etapă, numită „Contemporan”…
Începuturile acestei ere păreau promițătoare, dar tensiunile dintre popoare, regimuri, religii, diferențierea claselor sociale și sclavismul, toate acestea au dus la conflicte, care, s-au transformat mai apoi în Războaie Mondiale. Acestea au avut consecințe în toată lumea, oamenii fiind dezbinați și devastați, lucru care se citea cu ușurință pe chipurile lor ce au ajuns subiect de pictură în tablourile multor artiști, printre care și Oskar Szuhanek, cunoscut mai ales ca pictor portretist.
Copiii tinerei generații văd aceste picturi ca pe un ansamblu artistic al cunoașterii, transpus în conduita erei anterioare, sub o notă accentuată a „călătoriei în timp” pe care o redau imaginile tuturor elementelor ce reprezintă gravoarea îmbinării armonioase din punct de vedere artistic, istoric și arhitectural al trecutului și prezentului nostru.
– Simona, 15 ani
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.