Customize Consent Preferences

We use cookies to help you navigate efficiently and perform certain functions. You will find detailed information about all cookies under each consent category below.

The cookies that are categorized as "Necessary" are stored on your browser as they are essential for enabling the basic functionalities of the site. ... 

Always Active

Necessary cookies are required to enable the basic features of this site, such as providing secure log-in or adjusting your consent preferences. These cookies do not store any personally identifiable data.

No cookies to display.

Functional cookies help perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collecting feedback, and other third-party features.

No cookies to display.

Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics such as the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.

No cookies to display.

Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.

No cookies to display.

Advertisement cookies are used to provide visitors with customized advertisements based on the pages you visited previously and to analyze the effectiveness of the ad campaigns.

No cookies to display.

Punct de vedere al prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara

Home / Anunțuri / Punct de vedere al prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara

”În legătură cu petiția apărută în spațiul public, privind scrisoarea CNSAS, adresată domnului Alexandru Rădulescu, în decembrie 2018 și în care apare fraza:

<<Pe baza documentelor din arhiva proprie, CNSAS a stabilit că numele conspirativ HODOȘ a fost asociat în actele Securității cu domnul NEUMANN Victor>>, menționez următoarele:

La angajarea mea, în 2013, în calitate de manager al MArT, în urma unui concurs public, serviciul personal al Consiliului Județean Timiș, angajatorul, nu mi-a dat să semnez documentul tipizat de necolaborare cu Securitatea. Dacă a fost o omisiune sau altceva, acest lucru ar trebui să constituie subiectul unei cercetări interne în cadrul CJT, întrucât s-a încălcat legislația.

În ianuarie 2020, mi se trimite formularul tipizat al declarației de necolaborare cu fosta Securitate de către CJT, probabil constatându-se omisiunea făcută la angajarea mea, de către serviciul de Resurse Umane al CJT, astfel că am semnat declarația respectivă.
Adresa de la CNSAS, trimisă domnului Rădulescu Alexandru (fost angajat al Muzeului Național al Banatului), NU este și NU poate fi folosită ca o dovadă de colaborare cu fosta securitate, cf. OUG 24/2008. Securitatea i-a atribuit subsemnatului un nume conspirativ, pe care putea să-l atribuie oricui.

CNSAS publică în mod regulat lista colaboratorilor cu Securitatea, din rândul persoanelor care ocupă funcții publice, iar lista actualizată la 06.01.2021 este publică pe site-ul CNSAS (http://www.cnsas.ro/fosta_securitate.html), unde NU apare numele subsemnatului.
Conform art. 5, din OUG 24, colaborator al Securității este definit astfel: <<persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt avute în vedere de prezenta definiție>>.

Alexandru Rădulescu și cu mine am lucrat în aceeași instituție, Muzeul Banatului, începând cu anul 1977. Eu am fost dat afară după 3 ani, pe când colegul Rădulescu a ieșit la pensie din acelasi post, adică traversând regimul comunist în același post.
Conform cărții mele de muncă am fost dat afară de instituțiile regimului comunist de mai multe ori. Nu se întreabă nimeni de ce n-am fost protejat de sistem?

Petiția lansată în spațiul public și în care sunt numit <<turnător>> prin faptul că dă un verdict pe care nu l-am primit, devine calomnierea mea publică și incitarea la ură. Astfel, este o gravă încălcare a demnității umane, a unui drept constituțional. Petiționarii vor răspunde în instanță.”