Programul cultural al Muzeului Național de Artă din 2023 s-a încheiat cu succes prin expoziția NEOAVANGARDA TIMIȘOREANĂ – CONCEPT ȘI CONTEXTUALIXARE. Acest proiect este dedicat unei epoci de înflorire culturală, ale cărei reverberații se resimt până la momentul actual. Echipa curatorială a muzeului dorește să marcheze contribuțiile remarcabile ale unei generații care asemenea soldaților din prima linie, explorează necunoscutul, tatonând limitele predefinite ale artei, astfel câștigând pe bună dreptate titlul de Avangardă.
Anul 2023 nu este singurul în care Timișoara s-a aflat în lumina reflectoarelor, având în vedere eforturile depuse de acești artiști, care au contribuit la punerea pe hartă a orașului. Memoria noastră colectivă este afectată foarte mult de schimbările și turbulențele ultimului secol, însă este imperativ să ne amintim că în urmă cu 50 de ani, mai mulți creatori se afirmă pe scena culturală timișoreană, modelând atât comunitatea, precum și generațiile care au venit după ele, prin implicarea în educarea tinerelor care i-au urmat.
Aceasta expoziție demontează mitul conform căruia cultura statelor membre ale Tratatului de la Varșovia în anii ‘60-‘70 este una pur retrogradă. Restricțiile politice și culturale forțează arta să se muleze unei viziuni și filosofii specifice, însă această premisă contribuie la dezvoltarea unei contra culturi, care ia ființă în intimitatea atelierelor și sălilor de clasă, formând o cultură paralelă cu cea vestică, o artă experimentală, calculată, lirică. Datorită acestor artiști, Neoavangarda timișoreană nu va lua ființă într-un vid. Ea răsare dintr-un sol fertil, marcat de ultimele suflări ale unei culturi central europene, conectată la marile metropole din inima continentului.
Această expoziție alătură lucrări create de Paul Neagu, Diet Sayler, Peter Jecza, Leon Vreme, Doru Tulcan, Viorel Toma, Lidia Ciolac, Szakáts Béla, Romul Nuțiu, Adalbert Luca, Grupul Sigma, Molnar Zoltan, Ștefan Bertalan, Ciprian Radovan, Roman Cotoșman, Constantin Flondor, Virginia Baz Baroiu, Eugenia Dumitrașcu și Xenia Eraclide Vreme dorind să contureze o imagine unitară a acestei perioade. După cum spune și titlul expoziție, acești artiști sunt legați de noțiuni comune, iar conceptul curatorial este organizat într-o așa manieră încât să îi contextualizeze pe fiecare dintre ei, prin apartenența la diferite mișcări artistice.
Prin acest eveniment, muzeul a prefigurat activitățile din anul 2024, continuând promovarea patrimoniului local prin acțiuni, expoziții, ateliere, conferințe și mediere culturală bogata moștenire artistică a orașului, continuând tradiția de excelență de care am dat dovadă în anul Capitalei Culturale.