Catharsis la o margine de lume. Suzana Fântânariu, o retrospectivă/ Catharsis at an edge of the world. Suzana Fântânariu, a retrospective (07.12.2023- 30.05.2024) reprezintă cel mai amplu eveniment expozițional dedicat artistei care trăiește și creează în Timișoara din 1986 până în prezent.
Muzeul Național de Artă Timișoara continuă seria de expoziții retrospective prin prezentarea Suzanei Fântânariu (n. 15 septembrie 1947, Baia, Suceava), una dintre cele mai importante artiste contemporane din România, într-un context de o anvergură muzeală fără precedent, care expune, tematic și contextual, peste 130 de lucrări în tehnici diverse : gravură, desen, obiect, carte-obiect, colaj, instalație, performance, împreună cu un vast fond documentar alcătuit din fotografii, materiale multimedia, cataloage, broșuri, texte de autor, etc.
Artista s-a stabilit în 1986 la Timișoara, după ce, în prealabil, petrecuse 12 ani de creație în atelier și învățământ artistic la Craiova, unde a fondat secția de grafică a Liceului de Artă Marin Sorescu din Craiova, perioadă în care a excelat pe simezele naționale și internaționale, având ca elevi o serie de artiști români importanți, precum: Ioana Bătrânu, Darie Dup, Ortansa Ilie, Lucian Irimescu, Alina Roșca, Luminița Țăranu, Marian Zidaru, etc.
Relocarea în vestul României în a doua jumătate a anilor ’80 a constituit pentru artistă o ocazie de continuare a poziționării dublei evoluții- ca profesoară de arte și ca artistă, întâi la Liceul de Artă din Timișoara, între 1988-1989, apoi ca unul dintre personajele culturale structurale care au fondat secția de Grafică a Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Ea a influențat prin prezența și didactica proprie, multiple generații de artiști contemporani precum: Ciprian Ciuclea, Ciprian Chirileanu, Tiberiu Giucă, Florin Hațegan, Mircea Popescu, Renee Renard, Remus Rotaru, Mihai Zgondoiu, etc. Suzana Fântânariu și-a continuat, în paralel evoluția artistică, prin hrănirea constantă a unui demers creativ vizual multi-tehnic, poetic și inovator, în atmosfera atelierului.
Participarea la evenimentele de anvergură naționale și internaționale de la începutul anilor ’90, conectarea cu mediul artistic timișorean cosmopolit și deschis experimentului au transformat travaliul creativ zilnic al Suzanei Fântânariu în consolidarea unui corp consistent al operei, fructificat în multiple deschideri expoziționale pe plan internațional, în muzee sau colecții publice și private. Acesta este momentul în care dialogul dintre bidimensional și tridimensional devine experiment, în care gravurile alcătuiesc materia primă pentru forme sculpturale, concretizate apoi în teme și meta-teme, precum seriile: „Ambalaje pentru suflet”, „Coloane”, „Călătoria”, „Steaguri”, „Parapluie Poetique”, deși tentația volumului a existat întotdeauna în forul interior al artistei.
Prima câștigătoare a bursei de creație Constantin Brâncuși la Cité Internationale des Arts din Paris în 2006 printr-o selecție a 120 de dosare artistice cu proiectul „Atelier Deschis”, prin intermediul Institutului Cultural Român, Suzana Fântânariu își va dezvolta opera într-o modalitate complexă, aureolară, multidirecțională, abordând stiluri și tehnici tradiționale și moderne, pe care le inovează perpetuu, până astăzi.
Într-o călătorie inițiatică dinspre influențele stampei japoneze (1975-1990) suprapuse expresiilor tematice specifice lirismului ancestral, caracteristic unor autori precum Lucian Blaga sau Mihai Eminescu, prin conlucrarea ideatică alături de Ion Desideriu Sîrbu, către spațializarea experimentală a bidimensionalului în volum și mișcare, cultivată de teoreticieni de artă precum Ileana Pintilie, Alexandra Titu (1990- 2010), Suzana Fântânariu descoperă, cercetează, redescoperă și metamorfozează obiecte, compoziții și suprafețe, evoluând spre un nou tip de limbaj, în care totemizarea formelor devine parte a unui algoritm ce transcede limitele sistemelor de scriere sau reprezentare. În această a treia perioadă vizuală dedicată obiectului ca semn, (2010- 2023), colaborările cu critici de artă, curatori sau colecționari precum: Alexandru Chituță, Alexandru Gerdanovits, Grigore Ilisei, Călin Petcana, George Șerban, Cristina Simion sau Dan Adrian Bandea îi aduc o etapă de expunere și vizibilitate națională și internațională fără precedent în muzee și galerii, prin alcătuirea a multiple expoziții tematice.
Dialogurile și colaborările cu scriitori români importanți, precum: Ovidiu Pecican, Marin Sorescu, Florin Toma, Nicolae Tzone, Rodica Drăghicescu, etc. îi consolidează apetitul pentru tema cărților obiect, pentru grafica de carte, pentru natura lirică a discursului vizual, care se manifestă în plastica și în opera scrisă a autoarei.
Creația Suzanei Fântânariu se alcătuiește organic, incluziv și sistemic, asemenea straturilor succesive specifice structurilor naturii și istoriei antropologice, diversificându-se exponențial, conectându-se cu realități diverse în modalități atipice, care se transformă în potențiale direcții autonome, caracterizând un timp și un spațiu pe care îl umple de inovație și conținut.
Motivat de dinamica cercetării, înțelegerii, contextualizării și recuperării integrității și integralității operei femeii-artist Suzana Fântânariu, Muzeul Național de Artă Timișoara va expune în 2023 lucrări din perioadele cele mai importante ale creației acesteia, începând cu etapa studiilor la Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca până în prezent.
Retrospectiva dedicată acesteia este alcătuită în spațiul galeriei Galeria Paul Neagu din cadrul Palatului Baroc din Timișoara.