Icoane bănățene

Home / Icoane bănățene

Icoane bănățene

 

Icoane bănățene
Icoane bănățene

Expoziţia permanentă de artă veche din Banat prezintă publicului în 4 săli din aripa Pacha a Palatului Baroc din Timișoara evoluția stilistică a artei icoanelor din această regiune în secolele XVII-XIX, din perioada post bizantină târzie, cu legături artistice în Barocul central european din secolul al XVIII-lea și la curentele stilistice și schemele iconografice din veacul următor, oferind vizitatorului informații și despre preferințele comanditarilor din diversele comunități cultural-lingvistice (români, sârbi, macedoromâni) din această provincie în Secolul Luminilor cu influențe ale artei post brâncoveneşti, prin icoanele realizate pentru bisericile de lemn – azi dispărute – din Butin, Povergina, Ferendia, Herendești, Lăpușnic și Cerneteaz.

Colecția de icoane pe lemn şi pictură pe pânză cu tematică religioasă din secolele XVII-XIX este alcătuită din peste 1000 de piese provinite din fondul vechi al Muzeului Banatului (peste 100 de icoane), constituit de Ioachim Miloia, directorul acestei instituții în perioada 1928 – 1940, și din achiziţii, donaţii sau transferuri realizate după anul 1960.

Cea mai veche icoană prezentă în expoziție provine din biserica de lemn a mănăstirii din Cebza (jud. Timiș) și a fost executată în secolul al XVII-lea (Sfântul Nicolae primind însemnele episcopale), un exemplu de limbaj arhaic în arta icoanelor practicată înainte de anul 1716, momentul instaurării administrației Casei de Habsburg în Banat.

Arta icoanelor din această provincie este ilustrată prin icoanele lui Nedelcu Popovici provenite din biserica de lemn din Butin (jud. Timiș), Andrei Andreevici, Ștefan Tenețchi, Gheorghe Diaconovici pentru secolul al XVIII-lea, dar și prin creația unor artiști puțin cunoscuți din veacul al XIX-lea precum Gheorghe Murgu și molerul Gheorghe Ungurian, în această perioadă făcându-se tranziția de la icoana tradițională pe lemn la lucrările realizate în tehnica picturii de șevalet abordată de pictorii din Banat, unii cu studii la academiile de artă din Viena și München: Mihail Velceleanu, Dimitrie Turcu, Nicolae Hașca și Nicolae Mărășescu. Aceste icoane și picturi pe pânză cu tematică religioasă provenite din bisericile din Banat prezintă uneori soluții iconografice și de limbaj stilistic inedite, formând adevărate serii tematice cu simbolistică și limbaj formal specific și ilustrând cele două direcții, tradițională și occidentalizantă, din creația artistică destinată comanditarilor din comunitățile ortodoxe din Banat.