Artă Europeană – Concept

Fondul Ormós Zsigmond, Sec. XV – XVIII

Artă Europeană

Expoziția de Artă Europeană, alcătuită majoritar din colecția personală a marelui mecena, Zsigmond Ormós, om de cultură, colecționar și prefect al comitatului Timiș,  reprezintă nucleul colecției Muzeului Național de Artă Timișoara. Prin fondarea Societății de Arheologie și Istorie a Banatului (Bánsági Történelmi és Régészeti Múzeum-Társulat) în anul 1872, și prin donația sa testamentară, Zsigmond Ormós a îmbogățit scena culturală a Timișoarei, inaugurând prima instituție muzeală din urbe, scopul de a colecționa și prezerva artefacte istorice din regiune. Fondul Zsigmond Ormós a constituit sub aspect patrimonial baza de pornire pentru Muzeul Banatului, deschis în anul 1877 la Casa Wellauer și găzduit ulterior în Castelul Huniade începând cu anul 1947. Colecția de lucrări  de artă a fost mutată intermediar din Casa Wellauer în Palatului Culturii, în perioada interbelică,  și mai apoi în eleganta Vila Kimmel de pe bulevardul Constantin Diaconovici Loga. În istoria recentă tezaurul Secției de Artă a Muzeului Banatului se transmite către Muzeul de Artă din Timișoara, instituție de sine stătătoare, inaugurată în anul 2006 în Palatul Baroc, care devine la finele anului 2020 Muzeul Național de Artă Timișoara. MNArT este o instituție finanțată de Consiliul Județean Timiș.

Impresionanta colecție Zsigmond Ormós a fost constituită prin achiziția unor opere din colecții private venețiene, fiorentine și lombarde, din anticariate și expoziții ale marilor saloane academice din Viena și Budapesta, precum și din alte locații de pe teritoriile fostului Imperiu Habsburgic. Afinitatea marelui mecena pentru Școala italiană este evidentă, însă expoziția se mândrește deopotrivă cu un număr semnificativ de picturi de proveniență central europeană, germană, flamandă și olandeză, acoperind astfel întregul spectru pe care o colecție respectabilă de artă trebuia să le prezinte în acea epocă. Fondul de artă europeană este îmbogățit în anii 1960, în timpul conducerii lui Aurel Ciupe, cu lucrări de artă franceză provenite în parte din muzeul Simu, transferate către Muzeul Banatului dinspre Muzeul Național de Artă al României.

Conceptul de bază care a ghidat proiectul expozițional de față (2023) este cel de expunere tematică, în baza unor contexte temporale și geografice, centrate în jurul personalității și testamentului, deopotrivă ”real și imaginat”, al lui Zsigmond Ormós. Pornind de la această premisă, expunerea a fost reorganizată integral față de forma precedentă a galeriei (2006), iar în cazuri punctuale, organizarea tematică s-a corelat și cu anumite școli și direcții artistice; aspect facilitat de numărul impresionant de picturi de secol al XVI-lea, XVII-lea și XVIII-lea provenite din peninsula italică. Expoziția cartează progresul antropocentrismului în arta europeană, alături de temele conexe care plasează omul în relație cu spațiul exterior și cu cel interior. De asemenea, este punctată și evoluția curentelor în arta europeană începând cu Renașterea și Manierismul, trecând prin stilul Baroc și Rococo, încheind cu Neoclasicismul, Romantismul și Academismul. 

Paleta cromatică pe care se proiectează această expoziție se raportează la coloritul sălii Baroce, ce la rândul său se află sub influența cromaticii pompeiene redescoperite în urma cercetărilor arheologice, ale vilelor romane antice, reinițiate mai ales după 1748 de către Dinastia Bourbon în perimetrul vulcanic al Vezuviului. Roșu pompeian de Pozzuoli și galben de Napoli, alături de complementarele lor, albastru de Herculaneum, scăldate în lumina scenică delicată, împlinesc atmosfera și experiența festivă a saloanelor pe care marele mecena și le-ar fi dorit. Circuitul expozițional este încheiat de Laboratorul de restaurare vizitabil, o fereastră către munca asiduă și constantă necesară conservării patrimoniului muzeal, care duce mai departe testamentul lui Zsigmond Ormós, în sensul cercetării tehnico-științifice, restaurării, educării și inovării prin perspectiva multiculturală, transdisciplinaritate și dialog constructiv între generații. Portretul fondatorului flanchează debutul și încheierea expoziției într-un gest simbolic al ciclicității și responsabilității asumate.

Vă invităm să descoperiți aceste fascinante opere, care prin conceptul curatorial subliniază importanța și evoluția celor mai distinctive tematici ale picturii europene, bucurându-vă astfel de moștenirea lăsată de fondatorul muzeului pentru publicul timișorean acum mai bine de un secol.

Zsigmond Ormós Collection, 15th – 18th Centuries

European Art

The Exhibition of European Art, consisting mainly of the personal collection of the great patron, Zsigmond Ormós, a man of culture, collector and prefect of the Timis County, represents the core of the collection of the National Art Museum Timisoara. By founding the Society of Archaeology and History of Banat (Bánsági Történelmi és Régészeti Múzeum-Társulat) in 1872, and by his testamentary donation, Zsigmond Ormós enriched the cultural scene of Timișoara, establishing the first museum institution in the city, with the aim of collecting and preserving historical artefacts from the region. The Zsigmond Ormós Fund was the starting point for the Banat Museum, opened in 1877 at the Wellauer House which was subsequently housed in Huniade Castle from 1947. The collection of artworks was moved from the Wellauer House to the Palace of Culture in the interwar period, and later to the elegant Villa Kimmel on Constantin Diaconovici Loga Boulevard. In recent history the treasury of the Art Section of the Banat Museum is transferred to the Timișoara Art Museum, a separate institution, inaugurated in 2006 in the Baroque Palace, which becomes the Timișoara National Art Museum at the end of 2020. MNArT is an institution funded by the Timiș County Council.

The impressive Zsigmond Ormós collection was built up by acquiring works from private Venetian, Florentine and Lombard collections, from antiquarian collections and exhibitions of the grand academic salons of Vienna and Budapest, as well as from other locations in the territories of the former Habsburg Empire. The great patron’s affinity for the Italian School is obvious, but the exhibition also boasts a significant number of paintings of Central European, German, Flemish and Dutch provenance, thus covering the whole spectrum that a reputable art collection had to display at the time. In the 1960s, under the direction of Aurel Ciupe, the European art collection was enriched with French masterpieces originating mainly from the Simu Museum and transferred to the Banat Museum from the National Art Museum of Romania.

The guiding concept behind the present exhibition project (2023) is that of a thematic exhibition, based on temporal and geographical contexts, revolving around Zsigmond Ormós’ personality and testament, both „real and imagined”. Based on this premise, the exhibition has been completely restructured compared to the previous form of the gallery (2006), and in some cases, the thematic layout has also been linked to certain artistic schools and directions; this has been facilitated by the considerable number of 16th, 17th and 18th century paintings originating from the Italian peninsula. The exhibition shows the progress of anthropocentrism in European art, together with related themes that place the human being in relation to outer and inner space. It also highlights the evolution of currents in European art from the Renaissance and Mannerism, through Baroque and Rococo, to Neoclassicism, Romanticism and Academism.

The chromatic palette on which this exhibition is projected is related to the colour scheme of the Baroque hall, which on its turn is influenced by the Pompeian chromaticism rediscovered through archaeological research, of the ancient Roman villas, re-established especially after 1748 with the Bourbon Dynasty in the volcanic perimeter of Vesuvius. The Pompeian red of Pozzuoli and the yellow of Naples, together with their complementaries, the blue of Herculaneum, bathed in delicate scenic light, fulfil the atmosphere and festive experience of the salons that the great patron would have desired. The exhibition circuit is completed by the Visitable Restoration Laboratory, a window into the hard and constant work necessary for the conservation of museum heritage, which carries forward the testament of Zsigmond Ormós in terms of technical-scientific research, restoration, education and innovation through a multicultural, transdisciplinary perspective and constructive dialogue between generations. The portrait of the founder flanks the opening and closing of the exhibition in a symbolic gesture of the cyclical responsibility assumed.

We invite you to discover these fascinating exhibits, whose curatorial concept underlines the importance and evolution of the most distinctive themes of European painting, thus enjoying the legacy left by the museum’s founder to the Timisoara public more than a century ago.