Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească

Expoziția de Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească reprezintă o incursiune fascinantă în evoluția artei pe teritoriul României și la nivel local, în ultimele trei secole.

Această expoziție, organizată tematic, cartează evoluția antropocentrismului axat pe tema portretului, prezentând  și temele conexe abordate de către artiștii români și bănățeni. Aspectul cronologic este subliniat de tranziția de la arta medievală spre arta modernă, construind astfel o punte între icoana bănățeană și arta secolului XX, care leagă totodată această expoziție de colecția Corneliu Baba.

Prin tematicile alese sunt explorate atât multiculturalitatea regiunii Banatului, plasată în contextul Imperiului Habsburg, precum și contratestele dintre burghezia filogermană și aristocrația francofonă a Vechiului Regat.

Incipitul expoziției aduce în prim-plan icoana barochizantă de o valoare excepțională pentru regiunea noastră. Aceasta reprezintă o expresie profundă a credinței etniilor ortodoxe și oferă un contrast notabil cu portretele realizate la finalul secolului luminilor pentru elitele locale.

În secolul al XIX-lea marcăm emergența Impresionismului în reprezentarea peisajelor și dezvoltarea identității vizuale a poporului român în contextul formării națiunii în această perioadă, cu influențe semnificative din tradițiile spațiului rural.

Continuăm incursiunea în portretistică, ajungând la apogeul academismului din secolul al XIX-lea. În timp ce clasa de mijloc a Banatului se dezvolta în cadrul unei culturi central-europene, boierimea românească a adoptat cultura franceză, contribuind astfel la dezvoltarea unor preferințe artistice într-o oarecare măsură distincte.

O altă tematică importantă este portretul informal feminin de la începutul secolului XX, primul moment în care vedem o relaxare a subiectului și putem cerceta perspective diverse asupra feminității la momentul respectiv.

Natura statică este prezentată în cabinetul colecționarului, alături de o colecție de mobilier de început de secol XX și obiecte de artă decorativă.

Autoportretul reprezintă punctul de încheiere al expoziției, prezentând o formă a portretului care pe de o parte este cea mai sinceră, dar în același timp și cea mai obiectivă abordare a acestei tematici.

Cromatica joacă un rol foarte important în scenografia expozițională, culorile alese fiind descoperite în perioada din care fac parte tablourile din fiecare sală (albastru de prusia, verde viridian, roșu vermillion, mov vanilină). Fiecare sală este pictată în nuanțele care corespund perioadei din care provin operele expuse.

Fiți foarte atenți la etichetele lucrărilor! Ele sunt bicrome și indică apartentența la colecția de artă românească (eticheta gri) sau cea de artă bănățeană (eticheta verde).