Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească – Sala 2

Portretele de bărbați, femei sau copii din secolul al XVIII-lea, realizate pe suport de hârtie, lemn sau pânză pe șasiu, în culori de ulei sau în pastel gras, ilustrează imagini istorice ale burgheziei emergente din Banat. Dacă Prințul Eugeniu de Savoia-Carignano elibera cu armata imperială habsburgică cetatea Timișoarei de sub dominația Imperiului Otoman în 1716, contele Claude Florimond Mercy d’Argenteau continuă campania de marcare identitară a spațiului bănățean sub semnul culturii specifice Europei Centrale, sub auspiciile Coroanei Imperiale de Habsburg. Atât din punct de vedere estetic cât și vestimentar, personajele surprinse de pictorii timpului urmează  modele de la Viena sau Paris. Prezența lui Anselm Wagner (1731–1783), primul artist educat în spirit academic din regiune, se impune prin simtul portretistic de factură vieneză.

Portraits of men, women or children from the 18th century, rendered on paper, wood or canvas on a stretcher, in oil colours or oil pastels, illustrate historical images of the emerging bourgeoisie in Banat. While Prince Eugene of Savoy-Carignano liberated the fortress of Timișoara from the domination of the Ottoman Empire with the Habsburg Imperial Army in 1716, Count Claude Florimond Mercy d’Argenteau continued the campaign to mark the identity of the Banat region under the sign of the specific culture of Central Europe, under the auspices of the Habsburg Imperial Crown. Both aesthetically and in terms of fashion, the characters captured by the painters of the time follow designs from Vienna or Paris. The presence of Anselm Wagner (1731-1783), the first academically educated artist in the region, stands out for his Viennese sense of portraiture.